TERFELÓG, terfeloage, s. n. Registru, catastif, carte (veche, ruptă, zdrențuită și murdară). [Var.: terfeloágă s. f.] – Terfeli + suf. -og.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TERFELÓG s. hârțoagă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TERFELÓG s. v. catastif, condică, registru.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
terfelóg s. n., pl. terfeloáge
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink