TERIBILITÁTE, teribilități, s. f. Însușirea de a fi teribil; (la pl.) vorbe sau fapte teribile, teribilisme. – Teribil + suf. -itate. Cf. it. terribilità.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TERIBILITÁTE s.f. Însușirea de a fi teribil; (la pl.) vorbe sau fapte teribile; teribilisme. [Cf. it. terribilità].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TERIBILITÁTE s. f. însușirea de a fi teribil; (pl.) teribilisme. (< it. terribilità)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
teribilitáte s. f., g.-d. art. teribilității; (teribilisme) pl. teribilități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TERIBILITÁTE ~ăți f. 1) Caracter teribil. 2) la pl. Vorbe sau fapte teribile. /<it. terribilitá
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink