TERMOACÚSTIC,-Ă, termoacustici, -ce, adj., s. f. 1. S. f. Parte a acusticii care se ocupă cu transformarea căldurii în energie sonoră. 2. Adj. Referitor la termoacustică, de termoacustică. [Pr.: -mo-a-] – Din fr. thenno-acoustique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TERMOACÚSTIC, -Ă adj. Referitor la termoacustică. [< fr. thermo-acoustique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
termoacústic adj. m. (sil. -mo-a-), pl. termoacústici; f. sg. termoacústică, pl. termoacústice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink