TIGĂÍȚĂ, tigăițe, s. f. 1. Diminutiv al lui tigaie (1). 2. (Reg.) Vas special, în formă de farfurie cu fundul lat și cu mâner, în care se fixează lumânarea aprinsă. – Tigaie + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TIGĂÍȚĂ s. tigaie. (~ pentru praful de pușcă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TIGĂÍȚĂ s. v. teică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tigăíță s. f., g.-d. art. tigăíței; pl. tigăíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink