TIMOCRAȚÍE s.f. Regim politic în care conducerea statului aparține unor persoane alese prin cens. V. plutocrație. [Gen. -iei. / < fr. timocratie, cf. gr. time – valoare, kratos – putere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TIMOCRAȚÍE s. f. formă de guvernământ în care conducerea statului aparține celor mai bogați cetățeni; plutocrație. (< fr. timocratie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
timocrațíe s. f., g.-d. art. timocrațíei; pl. timocrațíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink