TIMOFTÍCĂ, timoftici, s. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cultivată ca plantă furajeră (Phleum pratense). – Timofte (n. pr.) + suf. -ică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TIMOFTÍCĂ s. (BOT.; Phleum pratense) (reg.) timoftă, iarbă-de-pe-marginea-căii.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
timoftícă (-ci), s. f. – Plantă graminee (Phleum pratense). – Var. iarba-lui-Timofte. De la Timofte ‹ sl. Timothej.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
timoftícă s. f., g.-d. art. timoftícii; pl. timoftíci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TIMOFTÍCĂ ~ci f. Plantă cu tulpina de tip pai, cu frunze lungi, înguste, care crește prin pășuni și livezi și este folosită ca nutreț. /Timofte n. pr. + suf. ~ică
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink