TINERÉL, -EÁ, -ÍCĂ, tinerei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv ai lui tânăr. – Tânăr + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TINERÉL adj., s.. (reg.) tinerior, tânăruc, tânăruț. (Cine e ~ul acela ?)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tinerél adj. m., s. m., pl. tineréi; f. sg. tinerícă/tinereá, pl. tineréle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink