TINÓVĂ, tinove, s. f. (Reg.) Loc mlăștinos (unde cresc plante de baltă). – Din tină + suf. -ovă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
tinóvă, tinóve, s.f. (reg.) loc mlăștinos, mocirlos.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink