TIRÁNT, tiranți, s. m. Element de construcție confecționat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere. – Din fr. tirant
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TIRÁNT s.m. Element de metal sau de beton armat, folosit în construcții, destinat să suporte numai eforturi de întindere. [< fr. tirant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TIRÁNT s. m. element longitudinal de construcție destinat să suporte eforturile de întindere, de suspendare, împingeri orizontale ale arcelor, bolților etc. (< fr. tirant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tiránt s. m., pl. tiránți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink