TOCĂTÚRĂ, tocături, s. f. 1. Carne tocată (și amestecată cu pâine, condimente etc.), din care se prepară anumite mâncăruri. 2. P. gener. Ceea ce a fost tocat. Tocătură de paie. – Toca + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
tocătúră s. f., g.-d. art. tocătúrii; pl. tocătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TOCĂTÚRĂ ~i f. 1) Material mărunțit prin tocare. 2) Carne tocată amestecată, de obicei, cu anumite ingrediente, servind la prepararea diferitelor feluri de mâncare. /a toca + suf. ~tură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink