TOROPITÓR, -OÁRE, toropitori, -oare, adj. Care toropește; moleșitor, amețitor. – Toropi + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TOROPITÓR adj. moleșitor. (O căldură ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
toropitór adj. m., pl. toropitóri; f. sg. și pl. toropitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TOROPITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care toropește; în stare să producă toropeală; moleșitor. /a toropi + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink