TRAGICÓMIC, -Ă, tragicomici, -ce, adj. Care aparține tragicomediei (1), care se referă la tragicomedie. ♦ Fig. Care reprezintă un amestec de elemente tragice și comice. – Din fr. tragi-comique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRAGICÓMIC, -Ă adj. Referitor la tragicomedie, cu caracter de tragicomedie. // s.n. Categorie estetică care desemnează existența simultană a tragicului și a comicului. [Cf. fr. tragi-comique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRAGICÓMIC, -Ă I. adj. referitor la tragicomedie. II. s. n. categorie estetică, existența simultană a tragicului și a comicului. (< fr. tragi-comique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tragicómic adj. m., pl. tragicómici; f. sg. tragicómică, pl. tragicómice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRAGICÓMIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de tragicomedie; propriu tragicomediei. 2) fig. Care constă din elemente tragice și comice. /<fr. tragi-comique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink