TRAHEOTOMÍE, traheotomii, s. f. Intervenție chirurgicală care constă în deschiderea peretelui anterior al traheii și în introducerea unei canule traheale, cu scopul de a restabili respirația unui bolnav care prezintă simptome grave de sufocație. [Pr.: -he-o-] – Din fr. trachéotomie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRAHEOTOMÍE s.f. (Med.) Intervenție chirurgicală constând în deschiderea traheii. [Pron. -he-o-, gen. -iei. / < fr. trachéotomie, cf. gr. tracheia – trahee, tome – tăietură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRAHEOTOMÍE s. f. deschidere chirurgicală a traheii pentru a restabili respirația. (< fr. trachéotomie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
traheotomíe s. f. (sil. -he-o-), art. traheotomía, g.-d. art. traheotomíei; pl. traheotomíi, art. traheotomíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRAHEOTOMÍE ~i f. med. Intervenție chirurgicală constând în deschiderea traheii (pentru a face posibilă respirația). /<fr. trachéotomie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink