TRANSPOZITÍV, -Ă, transpozitivi, -e, adj. (Despre limbi) Care nu are o topică fixă, raporturile sintactice fiind exprimate prin terminațiile cuvintelor. – Din fr. [langues] transpositives.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRANSPOZITÍV, -Ă adj. (Despre limbi) Care nu are o topică fixă, raporturile sintactice fiind exprimate prin terminațiile cuvintelor. [< fr. transpositif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRANSPOZITÍV, -Ă adj. (despre limbi) care nu are o topică fixă, raporturile sintactice fiind exprimate prin terminațiile cuvintelor. (< fr. transpositif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
transpozitív adj. m. (sil. mf. trans-) pozitiv
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink