TRAUMÁTIC, -Ă, traumatici, -ce, adj. Care are caracter de traumatism; de natura traumatismului. – Din fr. traumatique, lat. traumaticus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRAUMÁTIC, -Ă adj. Referitor la traumatism; de natura traumatismului. // (Și în forma traumat-, traumato-) Element prim și secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) traumatism”, „(referitor la)
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRAUMÁTIC, -Ă adj. referitor la traumatism. (< fr. traumatique, lat. traumaticus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
traumátic adj. m. (sil. trau-), pl. traumátici; f. sg. traumátică, pl. traumátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRAUMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care are caracter de traumatism; de natura traumatismului. /<fr. traumatique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink