TREIERĂTOÁRE s. v. batoză.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TREIERĂTOÁRE s. v. tăvălug, vălătuc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
treierătoáre (mașină) s. f., g.-d. art. treierătórii; pl. treierătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
treierătoáre (muncitoare) s. f., g.-d. art. treierătoárei; pl. treierătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TREIERĂTÓR, -OÁRE, treierători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor care lucrează la batoză. 2. S. f. Mașină de treierat; batoză. [Pr.: tre-ie-] – Treiera + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TREIERĂTOÁRE ~óri f. Mașină agricolă pentru treieratul cerealelor; batoză. /a triera + suf. ~toare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
secerătoáre-treierătoáre s. f., pl. secerătóri-treierătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
treierătór s. m., pl. treierătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink