TRÉMOLO, tremolouri, s. n. Ușoară tremurătură produsă, la executarea unei bucăți muzicale cu un instrument sau cu vocea, prin repetarea rapidă a unuia sau a mai multor sunete. [Acc. și: tremoló, tremólo. – Var.: trémol s. n.] – Din it. tremolo, fr. trémolo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRÉMOLO s.n. (Muz.) Tremurătură ușoară care are un efect plăcut, produsă la executarea unei anumite note muzicale cu un instrument sau cu vocea. [Pl. -ouri, var. tremol s.n. / < it., fr. trémolo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRÉMOLO s. n. 1. ornament melodic din prelungirea unui sunet prin repetarea rapidă a acestuia sau din alternarea a două sunete nealăturate. 2. v******e, tremur al vocii, produs de o stare emotivă. (< it. tremolo, fr. trémolo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
trémolo s. n., art. trémoloul; pl. trémolouri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRÉMOLO ~uri n. muz. Ornament muzical cu efect plăcut, constând din alternarea rapidă a două sunete nealăturate sau a două acorduri de scurtă durată. /<it. tremole, fr. trémolo
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink