TRESTIÍȘ, trestiișuri, s. n. Desiș de trestie. – Trestie + suf. -iș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
trestiíș s. n., pl. trestiíșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRESTIÍȘ ~uri n. 1) Loc unde crește trestie. 2) Desiș de trestie. /trestie + suf. ~iș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink