TRIBULÁȚIE, tribulații, s. f. (Livr.) Zbucium sufletesc, frământare, necaz; alergătură. – Din fr. tribulation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRIBULÁȚIE s.f. (Liv.) Mâhnire, necaz, chin, zbucium moral. [Gen. -iei. / cf. lat. tribulatio, fr. tribulation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRIBULÁȚIE s. f. zbucium sufletesc, frământare, mâhnire, necaz, chin. (< fr. tribulation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRIBULÁȚIE s. v. zbucium.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tribuláție s. f. (sil. -ți-e), art. tribuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. tribuláției; pl. tribuláții, art. tribuláțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRIBULÁȚIE ~i f. mai ales la pl. livr. Neliniște sufletească; frământare; tulburare; zbucium. [G.-D. tribulației] /<fr. tribulation
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink