Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: tricota (verb tranzitiv) , tricotare (substantiv feminin)   
TRICOTÁRE, tricotări, s. f. Acțiunea de a tricota și rezultatul ei; tricotat. – V. tricota.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRICOTÁRE s.f. Acțiunea de a tricota și rezultatul ei; tricotat. [< tricota].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRICOTÁRE s. împletire, împletit, tricotat. (~ unui pulover.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tricotáre s. f., g.-d. art. tricotării; pl. tricotări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRICOTÁ, tricotez, vb. I. Tranz. A transforma (manual sau mecanic) firele de lână, de bumbac etc. în tricot; p. ext. a confecționa obiecte de îmbrăcăminte prin împletirea în ochiuri a unor fire textile. ◊ Mașină de tricotat = mașină pentru efectuarea tricotajelor sau a tricoturilor; tricoteză. – Din fr. tricoter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A TRICOTÁ ~éz 1. tranz. (obiecte de îmbrăcăminte) A confecționa prin împletirea fibrelor textile. 2. intranz. A practica ocupația de tricoteză. /<fr. tricoter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TRICOTÁ vb. I. tr. A lucra, a împleti o țesătură în ochiuri. [< fr. tricoter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRICOTÁ vb. tr. a lucra (manual sau cu mașini speciale) un tricot. (< fr. tricoter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRICOTÁ vb. a împleti, (Transilv. și Ban.) a ștricăni. (A ~ un pulover.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tricotá vb., ind. prez. 1 sg. tricotéz, 3 sg. și pl. tricoteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)