TRIÉNIU s. n. (Rar) Interval de trei ani. [Pr.: tri-e-] – Din lat. triennium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRIÉNIU s.n. (Latinism) Interval de trei ani. [Pron. tri-e-niu. / < lat. triennium].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRIÉNIU s. n. interval de trei ani. (< lat. triennium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
triéniu s. n. (sil. tri-e-) [-niu pron. -niu), art. triéniul; pl. triénii, art. triéniile (sil. -ni-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink