TRIPÓD, tripoduri, s. n. 1. (Înv.) Trepied. 2. (Mar.) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus. – Din ngr. tripódi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRIPÓD s.n. 1. (Ant.) Scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ♦ Trepied. 2. (Mar.) Macara alcătuită din trei picioare reunite la partea de sus. [< fr. tripode].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRIPÓD I. s. n. 1. (ant.) scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea Sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ◊ trepied. 2. (mat.) macara din trei picioare reunite la partea de sus. II. adj. catarg ~ = catarg metalic cu trei picioare, pe unele bastimente moderne. (< fr. tripode)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRIPÓD s. v. trepied.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tripód (-de), s. n. – Trepied, scaun cu trei picioare. Ngr. τριπόδι (Candrea).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
tripód (macara) s. n., pl. tripóde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
tripód (trepied) s. n., pl. tripóduri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink