TRIVALÉNȚĂ, trivalențe, s. f. Proprietate a unui element chimic de a avea valența 3. – Din fr. trivalence.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRIVALÉNȚĂ s.f. Proprietate a unui element chimic de a avea valența 3. [< fr. trivalence].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRIVALÉNȚĂ s. f. proprietate a unui element chimic de a fi trivalent. (< fr. trivalence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
trivalénță s. f., pl. trivalénțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink