TRÍVIUM s. n. Parte a învățământului elementar medieval care cuprindea gramatica, retorica și dialectica. [Pr.: -vi-um] – Din lat., fr. trivium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRÍVIUM s.n. 1. (Liv.) Punct în care se întâlnesc sau se întretaie trei drumuri. 2. (În evul mediu) Ciclu al învățământului elementar, cuprinzând gramatica, retorica și dialectica. [Pron. -vi-um. / < fr. trivium, cf. lat. trivium – răspântie unde se întâlnesc trei drumuri].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRÍVIUM s. n. primul ciclu al învățământului elementar medieval (gramatica, retorica și dialectica), urmat de quadrivium. (< lat., fr. trivium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
trívium s. n. (sil. -vi-um)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink