Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări
TROLEIBÚZ, troleibuze, s. n. Vehicul rutier de transport în comun, cu tracÈ›iune electrică, asemănător cu autobuzul, prevăzut cu troleu; troleu (2). – Din fr. trolleybus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TROLEIBÚZ s.n. Vehicul cu tracțiune electrică, care circulă fără șine, folosit pentru transportul în comun al călătorilor. [Pron. -lei-buz. / < fr., engl. trolleybus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TROLEIBÚZ s. n. vehicul rutier cu tracțiune electrică, fără șine, pentru transportul în comun. (< fr. trolleybus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TROLEIBÚZ s. (impr.) troleu. (Stație de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
troleibúz s. n., pl. troleibúze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TROLEIBÚZ ~e n. Autovehicul cu tracțiune electrică, prevăzut cu troleu și folosit pentru transportul orășenesc în comun. [Sil. -lei-] /<fr. trolleybus, engl. trolley bus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink