TROTUÁR, trotuare, s. n. Porțiune marginală special amenajată din suprafața unei străzi, mai ridicată decât partea carosabilă, rezervată circulației pietonilor. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. trottoir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TROTUÁR s.n. Parte a străzii (mai ridicată decât partea carosabilă) rezervată circulației pietonilor. [Pron. tro-tu-ar. / < fr. trottoir].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TROTUÁR /TUAR/ s. n. parte marginală a unei străzi, mai ridicată decât partea carosabilă, rezervată circulației pietonilor. ♦ (fam.; despre p*********e) a face ~ ul = a atrage clienți pe stradă. (< fr. trottoir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
trotuár (-re), s. n. – Porțiunea marginală amenajată de-a lungul unei străzi rezervată circulației pietonilor. Fr. trottoir.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
trotuár s. n. (sil. -tuar), pl. trotuáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TROTUÁR ~e n. Porțiune laterală a unei străzi, mai ridicată decât partea carosabilă, special amenajată și rezervată circulației pietonilor. [Sil. -tuar] /<fr. trottoir
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ISTORICESKII PUT NE TROTUAR NEVSKOGO PROSPEKTA (ИCTOΡИЧECKИИ ПYTЬ – HE TPOTYAP HEBCKOΓO ПROCПEKTA) (rus.) drumul istoriei nu este trotuarul de pe Nevski Prospekt – Cernîșevski, recenzie la cartea lui H. Carr „Scrisori politico-economice către președintele Statelor Unite”. Activitatea social-politică cere din partea celui angajat în ea multiple renunțări și sacrificii.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink