TRUVÁBIL, -Ă, truvabili, -e, adj. (Franțuzism) De găsit, care poate fi găsit. – Din fr. trouvable.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRUVÁBIL, -Ă adj. (Franțuzism) Care poate fi găsit, de găsit. [< fr. trouvable].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRUVÁBIL, -Ă adj. care poate fi găsit, de găsit. (< fr. trouvable)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
truvábil adj. m., pl. truvábili; f. sg. truvábilă, pl. truvábile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink