Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TRẤNTOR, trântori, s. m. 1. Masculul albinei. 2. Epitet dat unui bărbat care nu vrea să lucreze și trăiește din munca altora. – Cf. sl. trontŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRÂNTOR adj., s. 1. adj., s. v. leneș. 2. s. (ENTOM.) (prin Mold.) lăutar. (Albină lucrătoare și ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Trântor ≠ muncitor, truditor
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
trântor s. m., pl. trântori
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRÂNTOR ~i m. 1) Bărbătușul albinei. 2) fig. Bărbat care nu vrea să muncească și trăiește pe socoteala altora. /<sl. trontu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TRÂNTOR-DE-CÁI s. v. musca-calului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
trîntór (-ri), s. m.1. Masculul albinei. – 2. Parazit, leneș. Sl. trątŭ „bondar” (Cihac, II, 422; Byhan 340; Tiktin), cf. sb. trut, pol. trąd „trîntor”. – Der. trîntori, vb. (a distruge trîntorii dintr-un stup).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)