TRĂNCĂNEALĂ, trăncăneli, s. f. Acțiunea de a trăncăni și rezultatul ei; vorbărie, sporovăială, flecăreală. ♦ Zgomot de glasuri produs de cei care trăncănesc. – Trăncăni + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRĂNCĂNEÁLĂ s. v. flecăreală.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
trăncăneálă s. f., g.-d. art. trăncănélii; pl. trăncănéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRĂNCĂNEÁLĂ ~éli f. 1) v. A TRĂNCĂNI. 2) Zgomot produs de persoane care trăncănesc. /a trăncăni + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink