TRĂSNITÚRĂ, trăsnituri, s. f. Zgomot produs de trăsnet; bubuitură. – Trăsni1 + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRĂSNITÚRĂ s. 1. v. trăsnet. 2. v. bubuire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
trăsnitúră s. f., g.-d. art. trăsnitúrii; pl. trăsnitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink