Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TÚLNIC, tulnice, s. n. Vechi instrument muzical de suflat popular, asemănător cu buciumul; p. gener. bucium. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TÚLNIC1, tulnice, s. n. Instrument de suflat asemănător cu buciumul.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
TÚLNIC2, -Ă, tulnici, -ce, adj. Cu capul tulburat; zăpăcit, năuc.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
túlnic, túlnică, túlnici, túlnice, adj. (reg.) zăpăcit, aiurit.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
túlnic s. n., pl. túlnice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TÚLNIC ~ce n. înv. Instrument muzical popular de suflat, asemănător cu buciumul, confecționat din coajă de tei sau de salcie și folosit pentru semnale, chemări etc. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)