TUMULÁR, -Ă, tumulari, -e, adj. Care aparține unui tumul, privitor la un tumul; p. ext. de mormânt, funerar. – Din fr. tumulaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TUMULÁR, -Ă adj. De mormânt; funerar. [Cf. fr. tumulaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TUMULÁR, -Ă adj. referitor la tumul; (p. ext.) de mormânt, funerar. (< fr. tumulaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TUMULÁR adj. v. funerar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tumulár adj. m., pl. tumulári; f. sg. tumuláră, pl. tumuláre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TUMULÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de tumul; propriu tumulului. /<fr. tumulaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink