TUNSÚRĂ, tunsuri, s. f. (Rar) Tunsoare. – Din lat. tonsura (după tuns2).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TUNSÚRĂ s. v. tundere, tuns, tunsoare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tunsúră s. f., g.-d. art. tunsúrii; pl. tunsúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TUNSÚRĂ ~i f. 1) v. TUNSOARE. 2) Cantitate de lână (sau de păr) obținută la tunderea unor animale. /tuns + suf. ~ură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink