Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: turb (substantiv masculin) , turba (1 -b) (verb) , turbi   
TURBI- v. turbo-.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TURBÁ, turbez, vb. I. Intranz. 1. A se îmbolnăvi de turbare. 2. Fig. A se mânia, a se înfuria peste măsură. [Prez. ind. și: (pop.) turb] – Lat. turbare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TURB ~i m. pop. fam. Câine cu nărav rău. /v. a turba
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TURB- v. turbo-.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TURBÁ vb. v. înfuria, mânia.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MILITARIS SINE DUCE TURBA CORPUS EST SPIRITU (lat.) o armată fără comandant este ca un corp fără suflet – Curtius, „Historia Alexandri Magni”, 10, 6, 8.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)