Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: turmenta (verb tranzitiv) , turmentare (substantiv feminin)   
TURMENTÁRE, turmentări, s. f. Acțiunea de a (se) turmenta și rezultatul ei. – V. turmenta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TURMENTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) turmenta și rezultatul ei; turmentație, îmbătare; zăpăceală. [< turmenta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TURMENTÁ, turmentez, vb. I. Refl. și tranz. (Livr.) A (se) îmbăta. – Din fr. tourmenter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE TURMENTÁ mă ~éz intranz. A ajunge în stare de ebrietate în urma consumului excesiv de alcool; a deveni beat; a se îmbăta. /<fr. tourmenter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A TURMENTÁ ~éz tranz. A face să se turmenteze. /<fr. tourmenter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TURMENTÁ vb. I. 1. refl., tr. (Liv.) A (se) îmbăta. 2. tr. A chinui, a înnebuni. [< fr. tourmenter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TURMENTÁ vb. I. refl., tr. a (se) îmbăta. II. tr. a ameți, a zăpăci. (< fr. tourmenter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TURMENTA vb. v. îmbăta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A se turmenta ≠ a se dezbăta
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
turmentá vb., ind. prez. 1 sg. turmentéz, 3 sg. și pl. turmenteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)