TURNULÉȚ, turnulețe, s. n. Diminutiv al lui turn; turnișor. – Turn + suf. -uleț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TURNULÉȚ s. turnișor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
turnuléț s. n., pl. turnuléțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink