Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: ultragia (verb tranzitiv) , ultragiat (adjectiv)   
ULTRAGIÁT, -Ă, ultragiați, -te, adj. Insultat, jignit, ofensat. [Pr.: -gi-at] – V. ultragia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ULTRAGIÁT adj. v. jignit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ULTRAGIÁ, ultragiez, vb. I. Tranz. A insulta pe un reprezentant al autorității în exercițiul funcțiunii, a comite un ultraj; p. gener. a jigni, a insulta, a ofensa etc. (grav) pe cineva [Pr.: -gi-a]. – Din ultragiu (după fr. outrager).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ULTRAGIÁ ~éz tranz. livr. (mai ales o persoană oficială aflată în exercițiul funcțiunii) A insulta prin vorbe și acțiuni amenințătoare; a supune unui ultraj; a ofensa în mod grav. /Din ultragiu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ULTRAGIÁ vb. I. tr. A insulta (un reprezentant al autorității) în exercițiul funcțiunii; (p. ext.) a ataca, a jigni, a ofensa. [Pron. -gi-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, 4 -iem, ger. -iind. / cf. fr. outrager].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ULTRAGIÁ vb. tr. a săvârși un ultraj; (p. ext.) a jigni, a ofensa, a insulta. (după fr. outrager)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ULTRAGIÁ vb. v. jigni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ultragiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. ultragiéz, 3 sg. și pl. ultragiáză, 1 pl. ultragiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. ultragiéze; ger. ultragiínd (sil. -gi-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)