Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ULUCÍ, ulucesc, vb. IV. Tranz. A face un uluc (4). – Din uluc.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ulucí, ulucésc, vb. IV (reg.) a netezi ulucile sau scândurile dușumelii la o casă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ULÚCĂ, uluci, s. f. 1. Scândură groasă întrebuințată în construcții, mai ales la facerea gardurilor și a împrejmuirilor. 2. Gard din scânduri; zăplaz. – Probabil refăcut din uluce (pl. lui uluc).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ULÚCĂ ~ci f. 1) Scândură groasă din care se fac garduri. 2) Îngrăditură făcută din astfel de scânduri. /<Din uluce pl.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ULÚCĂ s. 1. (înv. și reg.) stobor, (Olt. și Munt.) ștachetă. (Gard de ~i.) 2. v. gard.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ulúcă s. f., g.-d. art. ulúcii; pl. ulúci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink