Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: unda (verb tranzitiv) , undă (substantiv feminin)   
ÚNDĂ, unde, s. f. I. 1. Cantitate dintr-o masă de apă care face o mișcare ritmică ușoară de ridicare și coborâre formând ondulații la suprafața apei; p. ext. apă (curgătoare sau stătătoare). ♦ Șuvoi, torent. ♦ Ploaie, ninsoare etc. care cade în rafale. 2. Masă de aer care se mișcă ușor; p. ext. aer, văzduh. 3. Mișcare de v******e (ușoară); zgomot (ușor). II. (Fiz.) Propagare din aproape în aproape a unei oscilații, cu viteză finită și printr-o variație spațială. ◊ Lungime de undă = distanța dintre două puncte succesive ale unei unde, în care oscilația are aceeași fază. Undă seismică = undă pornită din epicentrul unui cutremur de pământ, de-a lungul căreia cutremurul se propagă în interiorul și la suprafața pământului. Undă de șoc = undă seismică de mare intensitate. Undă electromagnetică = câmp electromagnetic variabil care se propagă în urma interacțiunilor dintre variațiile câmpului electric și ale celui magnetic. (În radiofonie) Undă scurtă = undă electromagnetică cu o lungime medie de 0,50 m. Undă mijlocie = undă electromagnetică cu o lungime de 200-600 m. Undă lungă = undă electromagnetică cu o lungime de 700-2000 m. Undă verde = procedeu folosit pentru asigurarea fluenței maxime a traficului auto pe arterele de circulație din orașe, realizat printr-un sistem de comandă coordonată a semafoarelor. – Lat. unda (cu sensul II după fr. onde).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÚNDĂ s. f. fiecare din seria de mișcări concentrice care se propagă într-un mediu fluid sub influența unei impulsiuni. ♦ lungime de ~ = distanța la care se propagă o undă într-un interval dat; ~ de șoc = a) suflul unei bombe; b) undă seismică de mare intensitate; ~ verde = procedeu pentru asigurarea fluenței maxime a traficului auto urban, realizat printr-un sistem de comandă coordonată a semafoarelor. (< lat. unda, după fr. onde)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÚNDĂ s. 1. (FIZ.) undă electromagnetică = radioundă. 2. v. val. 3. adiere, boare, pală, suflare, suflu, (rar) scutur, (Olt.) reveneală. (Nu se simțea nici o ~ de vânt.) 4. undă pulsatilă v. puls.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
úndă (-de), s. f.1. Val, talaz. – 2. Tălăzuire. – 3. Suprafață a apei. – Mr. undà. Lat. ŭnda (Pușcariu 1810; REW 9059), cf. vegl. yonda, it., prov., sp., port. onda, cat. ona.Der. unda, vb. (a undui, a ondula, a face unde și valuri; a fierbe), pe care Pușcariu 1811 și REW 9060 îl trimit la lat. ŭndāre; undătură, s. f. (inundație), probabil improprietate la Cantemir; undeza, vb. (a fierbe), probabil cu suf. expresiv (după Candrea, din lat. *ŭndĭzāre, cf. it. ondeggiare); undui (var. undoi(a), unduia), vb. (a face valuri), după fr. ondoyer; unduios, adj., după fr. onduleux.Der. neol. undină, s. f., din fr. ondine; inunda, vb., din fr. inonder.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
úndă s. f., g.-d. art. úndei; pl. únde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
UNDÁ, undez, vb. I. 1. Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undí vb. IV] – Lat. undate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A UNDÁ ~éz 1. tranz. rar A face să se miște ca niște valuri. 2. intranz. pop. A da în clocot; a clocoti. /<lat. undare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÚNDĂ ~e f. 1) Ondulație care se propagă pe suprafața unei ape liniștite (mare, lac, iaz). ~ele lacului. 2) Mișcare (ușor) oscilatoare într-un mediu oarecare. ◊ ~ seismică undă pornită din epicentrul unui cutremur de pământ, de-a lungul căreia cutremurul se propagă în interiorul și la suprafața pământului. ~ sonoră undă de sunet ce se propagă prin mișcare oscilatoare. ~e scurte, ~e lungi, ~e medii, ~e ultrascurte clasificare a undelor electromagnetice, folosite în radiodifuziune. [G.-D. undei] /<lat. unda
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
UNDÁ vb. v. clocoti, fierbe.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
undá vb., ind. prez. 1 sg. undéz, 3 sg. și pl. undeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)