URBANITÁTE s. f. (Rar) Atitudine, comportare plină de politețe, de bună-cuviință; urbanism. – Din fr. urbanité, lat. urbanitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
URBANITÁTE f. Comportate civilizată. /<fr. urbanité, lat. urbanitas, ~atis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
URBANITÁTE s.f. (Rar) Purtare, atitudine civilizată; politețe, bunăcuviință; urbanism (2). [Cf. fr. urbanité, lat. urbanitas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
URBANITÁTE s. f. comportare civilizată; politețe, bună-cuviință; urbanism (2). (< fr. urbanité, lat. urbanitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
URBANITÁTE s. v. cuviință, decență, politețe, respect.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
urbanitáte s. f., g.-d. art. urbanității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink