URÉMIC, -Ă, uremici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la uremie, de uremie. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de uremie. – Din fr. urémique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
URÉMIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de uremie. [< fr. urémique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
URÉMIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de uremie. (< fr. urémique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
uremíc adj. m., s. m., pl. uremíci; f. sg. uremícă, pl. uremíce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
URÉMIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de uremie; propriu uremiei. 2) și substantival Care suferă de uremie. /<fr. urémique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink