URSULÉȚ, ursuleți, s. m. Diminutiv al lui urs; pui de urs. – Urs + suf. -uleț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ursuléț s. m., pl. ursuléți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
URSULÉȚ ~i m. (diminutiv de la urs) Pui de urs. /urs + suf. ~uleț
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
URSULEȚ SPĂLĂTOR s. m. v. raton.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink