UTILITARÍSM s. n. Concepție filozofică care consideră că utilul este principiul tuturor valorilor. ♦ Concepție etică potrivit căreia ceea ce este util este și moral. – Din fr. utilitarisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
UTILITARÍSM n. 1) Concepție filozofică, care consideră utilul drept criteriu fundamental al acțiunilor oamenilor. 2) Spirit utilitar; tendință de a obține avantaje materiale din orice activitate; practicism îngust. /<fr. utilitarisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
UTILITARÍSM s.n. Concepție care reflectă interesele și stările de spirit ale burgheziei liberale engleze din epoca înfloririi capitalismului în Anglia (sec. XIX). ♦ Teorie etico-filozofică care consideră utilitatea, folosul personal drept criteriu al moralității comportării oamenilor. [< fr. utilitarisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
UTILITARÍSM s. n. 1. concepție filozofică ce consideră utilitatea drept principiu al tuturor valorilor. ◊ doctrină etică din sec. XIX, potrivit căreia criteriul moralității îl constituie utilitatea, folosul personal. 2. spirit utilitar. (< fr. utilitarisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
utilitarísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink