UTILITARÍST, -Ă, utilitariști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține utilitarismului, privitor la utilitarism; p. ext. care se preocupă (exclusiv) de folosul imediat (și personal) al lucrurilor; care se bazează pe considerente practice. 2. S. m. și f. Adept al utilitarismului; p. ext. persoană care apreciază totul din punctul de vedere al avantajului sau profitului personal. – Din fr. utilitariste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
UTILITARÍST, -Ă adj. Referitor la utilitarism; (p. ext.) care are în vedere, care urmărește numai utilul. // s.m. și f. Adept al utilitarismului; (p. ext.) cel care vede în toate numai profitul personal și utilitatea. [< fr. utilitariste].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
UTILITARÍST, -Ă adj., s. m. f. 1. (adept) al utilitarismului. 2. (cel) care vede în toate numai profitul personal și utilitatea. (< fr. utilitariste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
UTILITARÍST adj. practic, pragmatic, utilitar. (O concepție ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
utilitaríst adj. m., s. m., pl. utilitaríști; f. sg. utilitarístă, pl. utilitaríste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
UTILITARÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de utilitarism; propriu utilitarismului. Teorie ~stă. /<fr. utilitariste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
UTILITARÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Adept al utilitarismului. 2) Persoană care apreciază realitatea prin prisma profitului personal și a utilității; pragmatist. /<fr. utilitarisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink