UȘURÉL, -EÁ, -ÍCĂ, ușurei, -ele, adj., adv. Diminutiv al lui ușor2. – Ușor2 + suf. -el, -ea, -ică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
UȘURÉL adv. v. agale.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ușurél adj. m., pl. ușuréi; f. sg. ușurícă/ ușureá, pl. ușuréle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
UȘURÉL ~ícă (~éi, ~éle) (diminutiv de la ușor) Cam ușor; destul de ușor. ◊ ~ de minte cu minte puțină; mărginit. /ușor + suf. ~el
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink