VACUUMÁRE, vacuumări, s. f. 1. (Fiz.) Vidare. 2. (Constr.) Procedeu de extragere a apei în exces dintr-un beton proaspăt turnat. [Pr.: -cu-u-] – Din vacuum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VACUUMÁRE s.f. 1. Vidare. 2. Extragere a apei dintr-un beton proaspăt turnat cu ajutorul unor panouri în care s-a făcut vid, aplicate pe suprafața betonului. [Pron. -cu-u-. / cf. it. vacuare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VACUUMÁRE s. f. 1. vidare. 2. extragere a apei dintr-un beton proaspăt turnat cu ajutorul unor panouri în care s-a făcut vid, aplicate pe suprafața betonului. (după fr. vaccumage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
vacuumáre (-cu-u-) s. f., g.-d. art. vacuumắrii; pl. vacuumắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VACUUMÁRE s. v. vidare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vacuumáre s. f. (sil. -cu-u-), g.-d. art. vacuumării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink