Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
VÁICĂR, vaicăre, s. n. (Reg.) Faptul de a se văicări; strigăt intens de durere; tânguire. – Din vaicări (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
váicăr (reg.) s. n., pl. váicăre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VÁICĂR s. v. tânguire, vaier, vaiet.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
váicăr s. n., pl. váicăre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VĂICĂRÁ vb. I. v. văicări.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink