VATICINÁR, -Ă, vaticinari, -e, adj. (Livr.) Care are caracter de prorocire; profetic, vizionar. – Din fr. vaticinaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VATICINÁR, -Ă adj. Vaticinant. [Cf. fr. vaticinaire, lat. vaticinarius].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VATICINÁR, -Ă adj. vaticinant. (< fr. vaticinaire, lat. vaticinarius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
vaticinár adj. m., pl. vaticinári; f. sg. vaticináră, pl. vaticináre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink