VERBIÁJ s. n. (Franțuzism) Abundență de cuvinte inutile; vorbărie, flecăreală. [Pr.: -bi-aj] – Din fr. verbiage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VERBIÁJ s.n. (Franțuzism) Abundență de cuvinte inutile; vorbărie, flecăreală, sporovăială. [Pron. -bi-aj. / < fr. verbiage].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VERBIÁJ s. n. abundență de cuvinte inutile; vorbărie, flecăreală, sporovăială. (< fr. verbiage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VERBIÁJ s. v. verbalism, vorbărie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
verbiáj s. n. (sil. -bi-aj), pl. verbiáje
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink