VERSIFICÁȚIE, versificații, s. f. (Mod de) dispunere a versurilor potrivit anumitor reguli prozodice, dintre care cele mai importante sunt cele ale rimei, ritmului și ale grupării strofice; artă de a face versuri; p. ext. poezie. – Din fr. versification.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VERSIFICÁȚIE s.f. Arta de a scrie versuri. ♦ (P. ext.) Poezie. [Gen. -iei, var. versificațiune s.f. / cf. fr. versification].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VERSIFICÁȚIE s. f. arta de a scrie versuri. ◊ (p. ext.) poezie. (< fr. versification)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VERSIFICÁȚIE s. (LIT.) 1. versificare, (înv.) stihuire, versuire. (O ~ perfectă.) 2. v. prozodie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
versificáție s. f. (sil. -ți-e), art. versificáția (sil. -ți-a), g.-d. art. versificáției; pl. versificáții, art. versificáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VERSIFICÁȚIE ~i f. Arta și tehnica de a scrie versuri. [G.-D. versificației] /<lat. versificatio, ~onis, fr. versification
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink